La această pagină veți găsi eseuri de mai mari dimensiuni care au ajuns să fie publicate sau sunt în curs de publicare. Pentru cele care sunt deja publicate în format carte, contractul cu editura mă obligă să nu distribui complet conținutul electronic al materialului. Vă atașez însă câteva fragmente din această lucrare.  

1. Trăirea pe interval-editată, tipărită-

2. Gânduri pentru fiica mea-în curs de editare în format electronic-


1. Trăirea pe interval

Eseu despre emigrație. Cartea a fost publicată în 2015 la Editura Ideea Europeană

Cuprins

Prefaţă..................................................................7

Emigraţia ca posibilitate...................................10

Momentul Berlin................................................12

Motivaţia emigrării............................................18

Omul............................................................18

Necesitatea supravieţuirii..........................20

Societatea....................................................22

Motivul "România"......................................35

Îndoieli şi certitudini ........................................40

Din culisele emigrării........................................42

Emigrare şi exil..................................................49

Emigrarea şi adaptarea. Elemente ale

integrării........................................................61

Lumea germană.................................................81

Demnitatea în lumea germană.........................90

Imigranţii şi actul administrativ.

Administraţia în emigraţie şi

administraţia de acasă..................................93

Legea avantajului..............................................97

Tratamentul imigrantului...............................102

Dreptul de vot al migranţilor..........................106

Copiii emigranţilor..........................................110

Problema identităţii şi a apartenenţei...........120

Trăirea pe interval...........................................124

Schimbarea individului, asimilarea lumii

noi.................................................................129

Diaspora...........................................................132

Tinerii şi diaspora............................................141

Elemente pozitive şi negative în

comunităţile de migranţi.............................144

Munca în emigraţie..........................................148

Imaginea românilor.........................................158

Români care au reuşit.....................................162

Despre comunităţile saşilor.............................165

 Limba maternă................................................168

 Relaţia emigrantului cu ţara sa......................172

Efectele emigraţiei...........................................177

Alternativele în emigraţie...............................183

1. Trecerea la altă cetăţenie.....................184

2. Întoarcerea acasă..................................190

Un deceniu de emigraţie.................................194

Post Scriptum: Reîntoarcerea ........................199

Cartea o puteți găsi la următorul link:

http://www.ideeaeuropeana.ro/trairea-pe-interval-p-642.html

Câteva fragmente de lectură aveți mai jos:

............................................................................

Prefaţă

Migraţia nu este doar un fenomen restrâns

la un grup social sau la un grup

de indivizi care îşi schimbă la un moment dat

centrul existenţial dintr‑un loc în altul. Migraţia

este un fenomen care implică aspecte de

adaptare, de interacţiune socială între membrii

unei societăţi noi, este un fenomen care vizează

raportarea individuală sau de ansamblu la un

segment de noutate, astfel încât experienţele reciproc

obţinute vor schimba atât individul, cât şi

lumea cu care el interacţionează.

Dar de ce nu, migraţia poate să ofere tipare

şi modele noi, soluţii la probleme politice sau sociale

existente pentru o societate tocmai pentru

că migraţia este un element de intersecţie între

mai multe societăţi, între mai multe culturi, între

mai multe sisteme sociale, economice, politice.

Din această perspectivă, migraţia poate oferi

o viziune transparentă, reală, doar aparent subiectivă,

atât a lumii din care pleacă emigrantul,

cât şi a lumii în care el se aşază, poate dezvălui,

în această societate nouă, de exemplu, raportări

diferite la probleme sociale chiar într‑o societa

te teoretic stabilă, fiind în acelaşi timp un barometru

al gradului de toleranţă, de civilizaţie, de

permisibilitate socială şi, de ce nu, de stabilitate,

respectiv de instabilitate politică şi economică al

unei societăţi.

Îndoieli şi certitudini

Indiferent de motivaţia directă sau indirectă,

ca să te hotărăşti să emigrezi nu e

niciodată uşor. Cine crede că a‑ţi arunca hainele

şi câteva cărţi într‑o traistă, cu sau fără role,

este simplu, va afla curând că se înşală. Cine

crede că "a pleca şi a fi fericit dincolo" este un

proces banal poate greşi fundamental.

Nehotărârea, îndoiala sunt un infern. Nehotărârea

de a rămâne sau de a pleca, lupta cu incertitudinea,

frământarea care te consumă şi se

adânceşte în tine, care te face să‑ţi pierzi direcţia

şi încrederea, care te duce la limita existenţei

tale, care îţi fură concentrarea asupra existenţei

tale şi a tuturor celor care depind de tine te conduc

toate în împărăţia nebuloasă a incertitudinilor.

Nehotărârea, ezitarea sunt cele mai grele

momente din viaţa unui om. În acele momente

trebuie să pui în balanţă totul, fiecare pereche

de pantofi, fiecare gând, eveniment sau obişnuinţă

a ta, fiecare legătură a ta cu trecutul, fiecare

fărâmă de vis de care dispui. Şi cu această balanţă

te plimbi în fiecare noapte, în timpul luptei

tale cu insomnia, în fiecare moment al zilei, din

clipa în care sorbi prima înghiţitură amară de

cafea până când te priveşti în oglindă seara când

te speli pe dinţi. Rumegi la toate acestea zile în

şir, îţi faci scenarii, îţi faci bilanţuri, bugete, îţi

întrebi apropiaţii, tovarăşii de forum şi ai da orice

ca altcineva în locul tău să‑ţi ia de pe umeri

această răspundere, să‑ţi ghicească în cafea sau

în cărţi viitorul, să hotărască pentru tine sau să

te convingă cu argumente solide că asta vrei tu

cu adevărat, că viitorul tău e acolo, undeva departe

sau aici.

La un moment dat simţi un pic de eliberare

când te imaginezi în gara unui oraş nou şi îţi

spui: "hai, că s‑au descurcat şi alţii mai proşti,

mai urâţi, mai ignoranţi decât mine, trebuie să

reuşesc şi eu". Şi ajungi să începi să te minţi frumos

şi constant.

Şi într‑o zi, în timp ce‑ţi închei şireturile la

pantofi sau după ce ţi‑a lovit un "bou" maşina

sau ţi‑a ridicat compania de leasing, în mod fraudulos,

banii din contul tău de la bancă, după ce

te‑a scuipat cineva pe stradă sau după ce afli la

ştiri de încă o taxă pe care trebuie s‑o plăteşti

în plus, atunci strigi că te‑ai hotărât. Şi viaţa ta

se schimbă. Atunci viaţa ta începe altfel, deşi tu

nu ştii, nu ai nimic decât propria ta hotărâre,

curajul de a o lua de la capăt şi jurământul că "în

ţara asta nu mă mai întorc niciodată".

Hotărârea ta este însă propria ta responsabilitate.

Dacă hotărârea ta va fi un eşec sau un

succes, va fi eşecul sau succesul tău şi din el, bun

sau rău, se vor hrăni generaţiile care ies din tine.

Emigrare şi exil

Dincolo de semnificaţii şi imaginea subiectivă

a migrantului, emigrarea este

un proces complex cu foarte multe implicaţii.

Dintr‑o anumită perspectivă, una e să te muţi de

la Focşani la Iaşi şi alta e să te muţi de la Râmnicu

Sărat la Hamburg.

Emigranţii sunt şi ei diferiţi. Fiecare cu propriul

său sistem de valori, cu propriul său bagaj:

de cunoştinţe sau de diverse instrumente mai

mult sau mai puţin folositoare. Un emigrant este

mai încăpăţânat, altul mai flexibil, mai harnic,

mai leneş, mai onest, mai suspicios, mai simplu,

mai dificil. Toţi însă trebuie să se integreze într‑o

societate nouă. Altfel nu au nici o şansă.

Multă vreme, întâlnind oameni care au emigrat

înainte de '89 mi‑am dat seama că ceva din

exilul lor noi n‑o să‑l putem înţelege niciodată.

Ei au venit aici să rămână pentru totdeauna fiindcă

n‑au mai crezut că va fi vreodată posibilă

reîntoarcerea.

Pentru ei, ţara lor era o poveste a trecutului

lor, lăsat în urmă; cu greu îşi imaginau posibilitatea

reîntoarcerii. Momentul decembrie 1989

Alina Cozan 50

a fost pentru mulţi, conform mărturisirilor lor,

aproape imposibil de conceput, trăit de altfel,

cel puţin emoţional, la fel ca noi toţi care îl trăiam

real. După Revoluţie au cochetat mulţi cu

gândul de a se întoarce şi durerea lor a fost mai

mare decât e a noastră acum. Fiindcă nu vrea

nimeni de bunăvoie să se întoarcă în ruine mai

ales după ce a gustat Paradisul. E un sacrilegiu

al principiilor, o luptă între standarde şi sentimente,

între raţiune şi inimă, între creier şi iarba

verde de acasă. Nimeni nu cunoaşte durerea

acestei lupte, nimeni n‑o poate bănui, doar aceia

care luptă în fiecare zi pe acest interval.

Există o anumită diferenţă între emigrarea

sau exilul acestor oameni şi migraţia noastră.

Procesul e asemănător, implică adaptarea, deşi

motivele şi condiţiile rămân diferite, disponibilitatea

de acceptare e şi ea alta.

Există multe tipuri de emigraţie pe care

literatura de specialitate le‑a consacrat şi mai

multe criterii de delimitare - în special pentru

emigraţia românească. Astfel, după natura graniţelor

care au fost traversate (migraţie internă

versus externă), după orizontul temporar al migraţiei

(migraţie temporară versus definitivă),

după gradul de libertate de care dispun cei ce

iau decizia (migraţie voluntară versus forţată),

după statusul migranţilor (migranţi legali versus

ilegali), după gradul de organizare a migraţiei

(migraţie spontană versus contractuală (Istvan Horvath, Remus Gabriel Anghel, Introducere

la "Sociologia migraţiei", ed. cit., p. 18.)

Clasificarea între emigranţii care au ales să emi‑

greze de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni şi cei care

au fost forţaţi de împrejurări să trăiască în afara

graniţelor ţării lor, mi se pare cea mai relevantă.

Diferenţa dintre cele două categorii de emigranţi

constă în motivaţie, în principii, în valori, în raportarea

la ţară şi la ceilalţi.

Să ne imaginăm migraţia aşadar din cele

două perspective diferite: din perspectiva românului

care părăseşte ţara înainte de 1989 şi a

celui care o părăseşte în anul 2000.

Să ne imaginăm un oraş: Viena de exemplu.

Avem un emigrant care şi‑a părăsit ţara din motive

politice. Va ajunge la gară, - să presupunem

că ajunge. Se va da jos din tren cu inima bătând

aşa de tare încât îi sare aproape din piept. Primul

lucru pe care‑l face emigrantul este să tragă

aer în plămâni: aerul libertăţii, al unei altfel de

libertăţi. Apoi se va îndrepta spre un hotel sau,

dacă e aşteptat de prieteni sau rude situaţia va fi

în favoarea sa. El totuşi are emoţii. Va trebui să

se prezinte în orice condiţii în faţa autorităţilor

austriece şi să completeze o mulţime de acte, va

trebui să accepte să locuiască pentru o perioadă

într‑un fel de lagăr al azilanţilor, va trebui să

înveţe limba ţării respective, va trebui să‑şi găsească

de muncă, apoi să‑şi caute o locuinţă, să o

mobileze. Toate acestea vor fi rezolvate:

- dacă individul este corect îndrumat de la

început,

- dacă cunoaşte şi altceva decât gimnastica

lingvistică, şi

- dacă este harnic, disciplinat şi corect.

Calităţile pe care trebuie să le aibă un astfel

de emigrant sunt următoarele: să fie cinstit, harnic

şi sigur pe ceea ce ştie să facă. Însuşirea bunului

altuia, lenea şi timiditatea sunt cele mai

mari defecte ale unui emigrant.

......

2. Gânduri pentru fiica mea

-în curs de editare-apare în curând în format electronic